” NEDEIA DE LA POLOVRAGI “

POLOVRAGI …

În perioada 14-20 iulie ale fiecărui an, în comuna Polovragi se desfăşoară “Nedeia de la Polovragi”. Bâlciul, fiind printre cele mai mari din ţară, este un eveniment deosebit pentru viaţa social–culturală şi economică din Polovragi. Este intalnirea cea mai de seama a pastorilor in perioada de vara cand sunt cu turmele in munte. La Polovragi, are loc Festivalul de Folclor si Targul de Artizanat in jurul datei de 20 iulie .

Dans Nedeie
Obiecte

Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi
Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi
Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi
Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi

Pestera polovragi :

Pestera Polovragi este una dintre cele mai frumoase si mai spectaculoase pesteri ale Romaniei, invaluita intr-o fascinanta mantie de legende, credinte si care nu inceteaza sa inspire si sa preocupe interesul istoricilor, arheologilor, oamenilor de stiinta din intreaga lume. Este situata la 200m dupa intrarea in chei, la altitudinea de 670m in versantul stang al Oltetului .

Legendele spun ca, in aceasta pestera, cu denumire tainica, Polovragi-Polovraci, ar fi salasuit Zamolxis, si, se spune ca lacrimile varsate de catre acesta dupa ce dacii au fost cuceriti, s-ar fi pietrificat si transformat in stalactite si stalagmite. Interiorul pesterii, conform legendelor, ascunde in cele mai tainice unghere, in adancul maruntaielor sale, nepretuite bogatii si tezaure dacice, la care insa nimeni nu are acces si nu au fost descoperite, existand chiar credinta intr-un presupus Blestem al lui Zamolxis, cu rol si privit ca simbol al pastrarii tainelor dacilor.

Pestera Polovragi este introdusa in circuitul turistic al Romaniei, exista ghid si a fost electrificata pe o lungime de doar 900 m in lungime. Nu se cunosc cu exactitate precisa nici lungimea pesterii, nici labirinturile ei, galeriile. Tot mai multe voci, descoperirile de pana acum ale istoricilor si arheologilor fac referire la legenda care spune ca in vremuri indepartate, dacii ajungeau la Sarmisegetusa , traversand muntii pana in Ardeal, prin galeriile Pesterii Polovragi, acest drum al dacilor ramanand pana in prezent nedescoperit, insa, sapaturile si cercetarile continua. Interesul pentru tezaurul dacic de la Pestera Polovragi, continua sa atraga an de an turisti, cautatorii de comori, oameni de stiinta, istorici, dacologi, arheologi, specialisti din lumea intreaga .

Cetatea dacica Polovragi :

Deasupra pesterii, pe o platforma a Muntelui Padesul, ce strajuieste si acum zona de pe malul estic al raului , in secolul II- I inainte de Hristos a existat una dintre cele mai importante cetati geto-dacice din zona Carpatilor Meridionali. Sapaturile arheologice din anii 70 – 80 facute de profesorul Floricel Marinescu de la Muzeul Militar Central din Bucuresti au scos la iveala, de sub stratul de pamant si de vegetatie care s-a asezat desupra, zidurile cetatii geto- dacice de la Polovragi, construita in secolele II –I i. Hr., atat pentru refugiul unui trib dacic ce traia pe terasa Oltetului, cat si pentru apararea de romani a drumului de plai ce trecea prin Cheile Oltetului peste munte, prin Pasul Urdelor, spre cetatea de resedinta a Daciei, Sarmisegetusa, din Muntii Orastie

Cetatea era imprejmuita de o adanca prapastie pe trei laturi. Pe a patra latura, fusese construit un val de aparare de 8 metri inaltime, protejat de santuri, in care se aprindeau focuri. Puneau dacii pietre de var in foc, pana se inroseau. Ca sa le stinga, aruncau cu apa pe ele si apoi le stivuiau in zidul acela urias, unde deveneau un liant perfect, inexpugnabil. Tot acolo sus, s-au gasit urme ale caselor dacilor si un loc de ruga, in partea de nord, unde s-a descoperit si o placa de pamant ars cu un basorelief inchipuind un cal si un calaret. Pe cateva caramizi s-au gasit inscriptii necunoscute, din care s-a dedus ca dacii aveau totusi scriere. S-a putut descifra inscriptia “ARCINA”, de unde s-a banuit ca acesta era numele cetatii. Cetatea propriu-zisa

Fortificaţia geto-dacică, situată deasupra versantului în care se află Peştera Polovragi, în punctul denumit „Crucea lui Ursache”;

placa votivă din bronz, descoperită în cetatea dacică de la Polovragi (sec. I î.Hr), cea mai veche reprezentare a motivului Cavalerului trac descoperită pe teritoriul Romaniei :

Manastirea Polovragi :

Este situata la nord-est de Tg. Jiu, pe soseaua Tg. Jiu - Rm. Valcea, intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. Intrarea in incinta manastirii se face printr-o poarta masiva din lemn, frumos sculptata, pe care scrie : “Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului”. In partea dreapta a portii este o frumoasa troita din lemn sculptat, pe postament de beton, inchinata eroilor si martirilor Romaniei.

Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. In 1629, in timpul domnitorului Alexandru Ilies, manastirea intra in posesia jupanului Paraianu Milescu, ban al Craiovei. Timp de un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre aceasta manastire. In 1643 Danciu Paraianu, construieste biserica actuala, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab.

Hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, constituie prima atestare documentara a bisericii.
Inchinata Sfantului Mormant de cel de-al doilea ctitor al sau manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brancoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, in anul 1693 si facuta metoc al manastirii Hurez. In timpul lui domnitorului Constantin Brancoveanu s-a restaurat biserica, careia i-a inaltat turla si i-a adaugat un pridvor in stil brancovenesc,s-a zugravit interiorul, a refacut chiliile, clopotnita, precum si zidurile de cetate. In timpul stapanirii austriece asupra Olteniei a fost trecuta in randl manastirilor corespunzatoare fortificatiilor defensive. Generalul Stainville a ales-o drept resedinta, adapostind intre zidurile ei un batalion de osti (1718-1739). Mai tarziu, la 27 aprilie 1802, manastirea a fost pradata de trupele talharesti ale lui Pasvantoglu. Legenda spune ca atunci calugarii au ascuns in apa Oltetului odoarele manastirii.

Biserica Polovragi
Biserica
Biserica
Clopolnita

SIBILLA POESIS

preluat de pe : www.comunapolovragi.ro

www.crestinortodox.ro

www.muzeulmilitar.ro

www.wikipedia.ro

www.turism.ro

DIVINITATEA, CULTUL, HERALDICA SI EMBLEMATICA LUNII - MITOLOGIE

DIVINITATEA, CULTUL, HERALDICA SI EMBLEMATICA LUNII - MITOLOGIE

LUNA SFANTA-MITOLOGIE

Un rol important in mitologia romana ii revine LunIi, acest rol fiind relevat in superstitii, datini, credinte, traditii magico-mitice.

Exista trei cicluri de legende mitice despre Luna :

- Luna infatisata ca un corp luminos ( lumanare, opait ) cu valoare de astru;

- Luna infatisata ca o faptura mitica masculina care ajuta Soarele ;

- Luna infatisata ca o faptura mitica feminina, care este codependenta de Soare ;

O legenda mitica arhetipica se refera la creatia Soarelui, Lunii si stelelor, in conditiile in care rostul lor fusese deja stabilit. Conform acestei legende Fartatul ( travestit de mitologia populara crestina in Dumnezeu ) implineste misiunea creatiei luminatorilor zilei si noptii astfel : ” a luat un bot de aur, a rupt dintr-insul mai multe bucati si le-a aruncat pe Cer . Din bucatile de aur aruncate pe Cer au iesit Soarele, Luna , Luceferii si Stelele . “

O alta legenda prezinta Astrii-Oameni care luminau lumea, mergand pe pamant printre oameni, lumina lor orbea, caldura lor frigea, iar drumul lung pe pamantul neregulat, cu munti, dealuri si vai ii obosea din calea afara. Concomitent Astri-Oameni si oamenii au cerut Atotputernicului sa ridice Cerul de pe pamant in slavi. Ca barbat Luna trebuia sa indeplineasca rolul de luminator al pamantului in timp de noapte. Fauritorul lumii ii stabileste mersul pe * un drumusor de argint, pe amandoua partile cu poieni. Soarele spune femeii lui sa pregateasca dimineata, dupa ce pleaca pe Cer, toate cele cuvenite, ca vine tovarasul lui, luminatorul de noapte sa se odihneasca .

In alta legenda Luna este infatisata ca o faptura feminina si, sunt scoase in evidenta aspecte diferite ale feminitatii Lunei :

- Luna ca nevasta a Cerului Sfant ( in varianta mitica crestina Cerul Sfant este Dumnezeu ) ;

- Luna ca o Sfanta care ajuta pe Sfantul Soare sa lumineze pamantul noaptea, cand acesta se odihneste de umbletul lui ziua ;

- Luna ca o sora a soarelui ;

( Romulus Vulcanescu - Mitologie Romîna )

FARA SENS …

da, m-am trezit din …. vis,

incremenita-n clar de ciuta,

nu-mi plange lacrima, s-a stins,

ramas-a-n umbra ei o urma sluta,

se luneca-n albastrul rosiatic de abis,

imi rad uimirea pe-o mirare ofilita,

vanat si-atat , destin incert,

si am uitat s-alerg, nu-s obosita,

descant izvor de Luna si, astept …

SIBILLA POESIS

DIVINITATEA SI CULTUL METEOROLOGIC AL LUNII

Cand Luna e asaltata de varcolaci, da semne de vremuire sau intemperii. Cand un corn al ei e indreptat in jos, semn de ploaie, ambele coarne in sus, semn de seceta. Cand e Crai nou si secera se desface in doua , atunci copiii se roaga la Luna sa le dea ceva ( sanatate, bani, pedeapsa dusmanilor lor etc. )

In noptile cu Luna Noua nu se faceau semanaturi, deoarece boabele nu se legau, nu se faceau nunti, pentru ca nu durau casniciile, nu se impreunau animalele, ca sa prinda rod.

In nptile cu Luna Plina se pornea plugul, se faceau semanaturi, copilul conceput sau nascut pe Luna Plina se considera norocos. Tot in noptile cu Luna Plina se culegeau plante de leac si se preparau fierturi, licori, hapuri, cataplasme, cu care se incepea tratamentul chiar in rastimpul Lunii Pline .

La Luna Noua fetele faceau farmece de ursita. Ieseau din casa cu briul descins, il zvirleau in sus, catre Luna si apoi bateau streasina casei cu el rostind :

Luna, Luna,

doamna buna,

bun cal ai,

si frau n-ai ,

sa te duci la ursita me,

sa te duci si sa mi-l aduci,

de l-ai gasi dormind in pat,

sa-l iei si sa-l vari sub pat,

si de sub pat,

sa-l dai pe usa afara,

si la mine sa-l pornesti,

prin padure fara sine,

si p-un sat fara rusine …

( Romulus Vulcanescu - Mitologie Romina )

MA DOARE LUNA PLINA …

ma doare Luna Plina …

ma frange, ma ridica,

nu-mi spala nici o vina,

ma-nvaluie cu frica,

imi canta goliciunea,

si trupu-mi despuiat,

tresare vie-n lumea,

ce candva-am ferecat;

imi ravaseste fiinta,

ma ard dureri uitate,

pe glezne mi-e dorinta,

ma urlu-n dor de toate …

SIBILLA POESIS

HERALDICA SI EMBLEMATICA LUNII :

Intocmai ca si Soarele, Luna a facut parte din heraldica si emblematica celor trei tari romane : Transivania, Moldova si Muntenia. Uneori reprezentarea ei emblematica a fost compusa prin juxtapunerea profilului Lunii Noi cu Luna Plina. Imaginea aceasta compozita ar putea sugera starea de androginitate a Lunii mai mult decat de masculinitate sau feminitate. Aceasta deoarece Luna Noua simbolizeaza masculinitatea Lunii, iar Luna Plina feminitatea ei. Bipolaritatea sexuala a Lunii reflecta un aspect esential al Cultului Lunii, rituri contradictorii de promovare a dragostei pure, ideale sau a sexualitatii primare si sexualitatii morbide.

( Romulus Vulcanescu - Mitologia Lunii )

” Luna e voalul de argint al tacerii > ” ( Ionel Teodoreanu )

” Luna trezeste semnele de punctuatie ale … noptii . ” ( Costel Zagan )

SIBILLA POESIS

LA MULTI ANI, ELISA !!!

LA MULTI ANI, ELISA !!!

ASTAZI O SARBATORIM PE PREIETENA NOASTRA , ELISA, DIN NOU UN RAC, O MINUNATA ZANA A GRADINILOR SI VREDNICA IN TOATE CELE ! NE BUCURAM SA-I FIM ALATURI, URANDU-I UN SINCER SI CALDUROS ” LA MULTI ANI !!! ” …

Elisa, este stapana unei gradini de vis, o oaza de liniste , un taram neasemuit si aceasta datorita daruirii cu care se dedica ! Felicitari sestro !

Inainte de a ne avanta la sampanie, sa-i dedicam un dar muzical :

Pentru ca Elisa ne tot daruie cu retete si mici sfaturi, ca o neintrecuta gospodina , azi, o servim noi cu tort, si, da recunoastem, tot cu gandul la prajiturile ei suntem, astia-i suntem, cu noi s-a procopsit de-acum … :

Versuri, Elisei … :

Adrian Păunescu


Cântec femeiesc

Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…

Pentru Elisa, cu drag din drag si dor banatean … :

LA MULTI ANI, ELISA ! SANATATE, TOT CE-TI DORESTI IMPLINIT SA FIE, CLIPE MINUNATE ALATURI DE CEI DRAGI , REALIZARI PE MASURA SUFLETULUI TAU FRUMOS !

SIBILLA POESIS

JASMINA, SOAPTA-NROURATA …

JASMINA, SOAPTA-NROURATA …

Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce până la El. (Michelangelo )

Bach - Brandenburg Concertos No.3 - i: Allegro Moderato :

Virtutea izvorăşte din dragoste, iar dragostea din virtute. ( Sfantul Ioan Gura de Aur )

A iubi înseamnă a ierta. ( Parintele Savatie Bastovoi )

A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi. ( Octavian Paler )

SOAPTA-NROURATA …

sarutul zorilor de zi, ma curge …

in adancimea-nnaltului de papadie,

tresar deasupra norilor de sange,

ma darui clipei de lumina azurie …

de-am frant secundele de nemiscare,

de coltul tamplei unui fir de iarba,

a fost sa fie doru-mi de infiorare,

scanteie de culoare-n taina neagra …

zambesc parfumului de ceas tarziu,

firava-mi umbra de balada-ncovoiata,

dor urmele de zbor mirari , caci stiu,

voi reveni candva, o soapta-nrorurata …

SIBILLA POESIS

Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul. Tânărul cântă: Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea. Bătrânul tace: Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea. ( Lucian Blaga )

J.S.BACH: AIR Vienna Philharmonic Women´s Orchestra :

JASMINA …

Milena a gasit o … papadie,

uitata in ungherul noptii unui gand,

a ridicat-o din tarana si mi-a dat-o mie,

sa-i mangai cantul prafului de vant …

am regasit surasul povestilor de-atunci,

Jasmina alergand scaldata-n ploi de vara,

dansandu-si inocenta cu papadii pe lunci ..

zambesc copilului ce-am fost odinioara …

SIBILLA POESIS

Suntem cu adevărat îndrăgostiţi atunci când ni se pare că numai noi ştim ce este dragostea adevărată şi că nimeni nu a mai iubit înaintea noastră şi nici nu va mai iubi astfel, după noi. ( Goethe )

PLOAIA MEA …

noptile mele sunt papadii de Luna,

ratacite-n uimirea limpezimi-n furtuna,

mi-e pofta de fulger, mi-e sete de tine,

mi-e teama si, fug, zvacnesti, esti in mine …

SIBILLA POESIS

Iubirile mari fac depărtările să cânte. ( Vasile Ghica )

CANTEC …

sunt hrana ta,

pacatul tau,

esti taina mea,

si gandul meu,

ma iubesti,

te doresc,

ma doresti,

te iubesc,

doua lacrimi,

un zambet,

doua inimi,

un cantec …

SIBILLA POESIS

O, iubire ! Daca ne-ai parasi, Pamantul ar ajunge neroditor, vietuitoarele vrasmase intre ele, soarele foc vatamator, iar lumea jale, spaima si distrugere universala.

Lumea aceasta va fi o lume mai buna atunci cand puterea dragostei va inlocui dragostea de putere.

Dorinta de a fi iubit pentru ceea ce esti in tine insuti este o reflectare a Inimii lui Dumnezeu care se oglindeste in inima noastra.

Astăzi ştiu şi înţeleg că iubirea este făcută pentru cei umili, căci cei mândrii nu pot iubi niciodată. ( Liviu Rebreanu )

SIBILLA POESIS

citate preluate de pe citapedia.ro

IN LUPTA DINTRE BINE SI RAU, CALEA, NOI O ALEGEM !

IN LUPTA DINTRE BINE SI RAU, CALEA, NOI O ALEGEM !

Ce-ar fi daca, am incerca mai des, sa ne reamintim si sa ne aplecam asupra unor lucruri, care ar scoate la suprafata, samburele acela de bine, de frumos, care poate ca sta pitit, uitat, amortit, pasiv, etc. … sa fim intelepti si sa ne aplecam la nevoile celorlalti, ale noastre, sa iesim in intampinarea asteptarilor, caci, de multe ori, a te ridica, a te innalta la pretentiile celorlalti, nu-ti gireaza, nu-ti asigura reusita, esti vulnerabil si descoperit si, risti sa iese pe dos. Oare nu fiecare persoana are dreptul la sansa de a fi inteleasa, merita sa oferim inca o sansa celor cu care venim intr-un fel sau altul in contac direct sau indirect, nu ar trebui oare sa invatam sa si ascultam, nu doar sa ne ascultam, nu merita oare sa ne tinem promisiunile, nu ar trebui macar sa ne straduim sa-i tratam pe ceilalti asa cum am dori noi insine sa fim tratati, …. si lista poate continua, discutii si polemici, la fel, pe marginea ei, caci suntem pusi in fata unor situatii, evenimente, trairi, atat de diferite si da, nici nu putem generaliza. Dar oare ne punem destul de des aceste intrebari, le acordam suficienta atentie, importanta sau consideram ca sunt vorbe, teorii, pierderi de timp, caci auzim tot mai des expresia ” bati campii ” , si provocam tristeti, dezamagiri celorlalti, caci da, fie ea si o vorba si poate rani, ” limba e mai ascutita decat sabia “, rana mai adanca, lasa cicatrici si regretele nu-si mai au rostul mai tarziu.

Avem la indemana multe ” cheite “, uitam de ele, nu le folosim, din comoditate, din motive mai mult sau mai putin obiective, iata cateva doar, doar cat sa ne reamintim, cat sa ne luam in serios, sa ne respectam pe noi insine, sa ne oferim sansa sigurantei, securitatii si increderii in noi insine, pornind de la noi insine, vom putea mai lesne deschide cu celelalte ” cheite ” usile altor suflete, inimi, mentalitati, etc : sa ne asumam propriile greseli, sa nu evitam ” priveste barna din ochiul tau si mai apoi paiul din ochiul celuilalt “, sa ne iertam oferindu-ne o noua sansa, sa avem intelepciunea de a fi blanzi cu noi insine cand trebuie si pretentiosi la timpul potrivit, sa nu ne ignoram limitele, putintele si neputintele, sa ne stabilim prioritatile la un moment dat, sa evitam sa fim sacastici stiind ca doare sarcasmul altora cand e vorba de persoana noastra, cand luam o decizie sa incercam a ne pune in locul celuilalt, sa zambim mai des caci nici macar nu costa nimic, sa incercam sa nu fim falsi sa nu mintim sa nu fim ipocriti-doar detestam la ceilalti tocmai acestea … , sa profitam de multele ocazii care ne ofera posibilitatea de a spune des ” imi pare rau “, ” multumesc “, ” te pot ajuta ? “, sa oferim farama de dragoste chiar si celor care poate nu merita la un moment dat, cu speranta ca poate maine, peste ani vor fi mai buni si, fara sa asteptam dovezi de rasplata, recunostinta, sa oferim trecutului surasul lui si sa ne lepadam de resentimente, sa nu batjocorim sperantele nimanui, sa ne gandim ca poate atat are si arata altceva…. iata doar cateva cheite, in aparenta multe, dar atat de la indemana …

” Tineretea este fericita pentru ca are puterea de a vedea frumusetea. Oricine isi mentine puterea de a vedea frumusetea, nu imbatraneste niciodata . ” ( Franz Kafka )

Daca noi nu ne straduim sa fim mai buni, cum sa avem pretentia ca ceilalti sa se schimbe, sa fie destul de ” multumitori ” asteptarilor noastre … Nimic nu se obtine fara un minim efort, un simlu suras, un zambet, deschide macar o posibilitate, poate una foarte mica, insesizabila, dar e un izvoras a ceva, a orice decat nimic, e o luminita, o aripioara de speranta … Vorbim atat de des despre caracterul celorlalti, oare noi suntem pozitivi sub toate aspectele, suntem toleranti, generosi, corecti, loiali, respectuosi, demni de incredre, iertatori, curajosi, maleabili, in toate situatiile… oare nu avem si noi mici scapari, rabufniri, rautati de moment, s. a.m.d …. pornind de la recunoastere si asumarea propriilor imperfectiuni, vom cauta la ceilalti cu mai putina patima si incrancenare, vom fi mai …. umani, mai blajini cu ceilalti, macar atat cat sa oferim sansa pe care ne-am oferi-o noua insine, daca ne-ar sta numai noua in puteri. Cu cat suntem mai corecti, onesti cu noi insine, macar in oglinda constiintei, cu atat vom reusi sa fim si cu ceilalti, gandind pozitiv, fiind model noi insine, facandu-ne uneori ” bilantul “, autocritica, si aceasta desigur fara a pica in extreme , si, folosindu-ne de ” instrumente ” precum fapta, adevarul, sinceritatea…. nu vorba cat fapta fara cuvinte aduce un rasarit …

” Tineretea inseamna a avea inima tanara ! “

Sunt oameni care asteapta de la noi, sa ne ” auda ” zambetul chiar si la telefon, sa-l ” simta ” dincolo de un monitor, macar in clipele cand ne simtim usurati, sa facem asta, e molipsitor, ofera o mica bucurie si ne ofera mangaierea cantecelului inimii. Sa pretuim ceea ce are valoare in adevar : puterea blandetii, obligatia datoriei, meritul caracterului, bucuria unui inceput, surasul unui rasarit, zambetul demnitatii simplitatii, valoarea timpului, intelepciunea firicelului de iarba si placerea de a munci a furnicii, succesul perseverarii, imbratisarea apusurilor, mana care ne atinge inima, mangaierea gandului ce-l simtim, bunatatea in toate, chiar daca e o samanta minuscula, si daca astepata sa fie incoltita desi spune cu totul altceva…. poate ca nu, dar nu vom stii renuntand la a incerca …

” Eroarea tineretii este sa crezi ca inteligenta este un substitut pentru experienta, iar eroarea batranetii este sa crezi ca experienta este substitutul inteligentei . “

Ne suparam de multe ori pe ceilalti ca nu ne-au ajutat cand am avut nevoie, de multe ori nu am spus, am asteptat sa vina de la sine, oare noi cand am avut nevoie de o mana, ne-am privit mai intai propriile palme, l-am vazut pe Dumnezeu in causul palmelor noastre, nu putem doar sa emitem pretentii si noi sa nu ne daruim cu nimic, nu putem sa relationam fara comunicare si nu putem sa fim increzatori fara sa oferim incredere, riscurile sunt iminente, dar tot e o sansa spre deosebire de cortina grea a resemnarii. Cand suntem dezamagiti, cand ne sunt inselate asteptarile poate ca ar trebui, desi e greu, insa nu imposibil, sa ne amintim ca ploile limpezi sunt daruite de cei mai negri, nouri, nu sa ne amagim, dar nici sa nu facem o tragedie din orice, sa ne pastram cumpatul, sa speram in rasaritul acela al zambetului, candva, caci daca exista o limba pe care toti oamenii o inteleg, aceea este cea a zambetului.

Pornind de la ” sufletele sunt ideile lui Dumnezeu ” sa ne privim propriul suflet cu blandete si sufletele celorlalti ca pe al nostru , macar atat cat sa nu ne fie rusine de noi insine ca nu am incercat, cat sa avem constiinta curata ca ne-am straduit si decizia nu ne-a apartinut, insa, sanse, ocazii exista si pentru noi insine si in relatiile noastre cu ceilalti, la fel cum exista rasarit si apus si Luna si stele pe vesmintele Cerului si Soarele printre ramuri si nouri, uneori doar firisoare de lumina, la fel cum si Muntele inspira Respect si Echilibru , la fel si noi sa fim mai inainte de toate model prin fapte, sa fim Oameni si mai apoi, orice altceva . Abordarea pozitiva in toate e mai benefica , mai spornica, are infinit mai multe sanse de reusita , asadar, ” vom avea parte de un lucru, atunci cand vom crede cu destul de mare tarie in el “, desigur, nimic peste noapte, nimic din ceea ce nu depinde numai de noi, Insa macar ceea ce depinde numai de noi, sa incercam, reusim sau nu, dar sa ne oferim sansa incercarii, rau, nu ne face, cui face, nu e decizia noastra, alegerea care ne apartine e sa ne implicam , sa nu renuntam de la prima piedica, sa nu ne resemnam, sa nu ne pierdem surasul sperantei. Dintotdeauna a existat lupta intre Bine si Rau, Calea, noi o alegem !

” Blandetea este lantul aurit care leaga societatea. “

” O parte din blandete consta in a iubi pe altii mai mult decat merita ! “

SIBILLA POESIS

UNA DIN DOUA, ALEGETI !

UNA DIN DOUA, ALEGETI !

Ca de inceput de saptamana, zambete muzicale pentru voi ! Spor, impliniri si … muzika srpska, alegeti … ?

VUCE J MITAR MIRIC - VOLIM NARODNO :

Muzica este vibraţia iubirii pe înţelesul fiecărei inimi. ( Ioan Gyuri Pascu )

Muzica este sufletul limbajului. ( Max Heindel )

PREDRAG ZIVKOVIC TOZOVAC - TI SI ME CEKALA ( RUJNO VINO ) :

Muzica este vinul care umple cupa tăcerii. ( Robert Fripp )

Muzica este stenografia emoţiei. ( Lev Tolstoi )

“Du-ma, fericire, în sus si izbeste-mi / Tâmpla de stele, pâna când / Lumea mea prelunga si în nesfârsire / Se face coloana sau altceva / Mult mai înalt si mult mai curând.” ( Nichita Stanescu )

SIBILLA POESIS

citate preluate de pe citapedia.ro

” DESPRE DURERILE OAMENILOR - DIN INVATATURILE PARINTELUI ARSENIE BOCA !

DESPRE DURERILE OAMENILOR - DIN INVATATURILE PARINTELUI ARSENIE BOCA !

IATA CATEVA DIN INVATATURILE PARINTELUI ARSENIE BOCA, ” SFANTUL NEINCORONAT AL ARDEALULUI ” LA A CARUI SANCTIFICARE SPERAM, NOI CRESTINII, CACI, A FOST NU NUMAI SLUJITOR VREDNIC AL BISERICII, CI, RAMANE UN INVATATOR SI INTELEPT CARE ” NE AJUTA DE ACOLO DE UNDE E MAI MULT CA ORICAND ” …

In brosura ” Despre durerile oamenilor ” - din invataturile Parintelui Arsenie Boca, tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic, Episcopul Argesului in anul 2003, apar cateva pilde si explicatii pentru noi crestinii, la care merita sa luam aminte cu totii, la ceas de ragaz :

” Dumnezeu nu locuieste in departare, ci in inimile oamenilor. Imparatia lui Dumnezeu nu este la cine stie cate milioane de ani lumina departare ci este inlauntrul nostru. Imparatia lui Dumnezeu e o imparatie a constiintei impacate cu toata lumea, o imparatie a iubirii de Dumnezeu si de oameni, in care se oglindeste chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Prin urmare, realizati in inima aceasta constiinta curata !

Am gasit la unul din Sfintii Parinti cuvantul ca, insusi Dumnezeu graieste din constiinta limpede a Sfintilor, a slujitorilor Sai, Si zice Sfantul, largind intelesul, ca Dumnezeu striga voia Sa din constiinta Sfintilor catre confratii lor oamenii. “

” Mereu am crezut in aceasta valoare a omului, nu aceea pe care o vedem noi, cu ochii inchisi, ci valoarea pe care ne-a dat-o insui Dumnezeu. Ca omul care stie aceasta altfel se poarta, alta nadejde are, merge mereu cu fruntea ridicata, nu cu fruntea plecata spre pamant. “

” Da ce, iubirea e o porunca ? Da, ca orice porunca e silinta, la inceput, pana te obisnuiesti, si apoi din fire, fara sila, iubesti pe Dumnezeu si pe oameni. De aceea ii porunca, fiindca nu-i chiar usoara. Si atunci, pana nu-i usoara, staruie in ea, pana capeti deprindere. Atunci sa stii ca esti locuit de Duhul lui Dumnezeu, esti locuit de Fiul, Care se ascunde in poruncile Sale si esti locuit de Tatal, al Carui chip si asemanare esti. “

” Bagati de seama ca sunt doua duhuri : Duhul lui Dumnezeu si duhul satanei - duhul mandriei si cel al parerii de sine, care te ridica impotriva lui Dumnezeu. Daca omul nu baga de seama, se intampla ca si cu o gradina - se umple de maracini, se umple de pacate. Si atunci bietul om incepe sa se imbolnaveasca la suflet, la minte, si se apropie de doaga nebuniei. Aceasta-i * binefacerea * pe care ti-o dau pacatele . Stiti ca sunt serpi care sug vacile, tot asa si pacatul e un fel de dulceata , dar pe urma e venin si otrava. Toate pacatele au ceva indemnator in ele, si pe urma gasesti ca-s otrava, ca-s venin. “

” Daca veti avea rabdare in necazuri, sa stiti ca veti avea si Duhul Sfant. Daca veti avea si puterea de a multumi in necazuri, atunci straluceste Duhul Sfant in voi si sa stiti ca nu-i cu neputinta . Cand cineva nu e liber de pacat, sa nu puna vina pe altcineva. Sa nu puna vina nici pe stat si nici pe imprejurari, ci pe sine insusi, pe lipsa tariei sale in credinta, pe lipsa dragostei sale fata de Dumnezeu. Ca intotdeauna cei ce aui trait in pacat au pus vina pe altii. Acestia-s mereu cu carteala pe buze. A-ti fi viata mai curata, a te elibera de pacat, o poti face in orice vreme. Nu te opreste nimeni, crestine, sa te faci mai bun, mai curat, mai cuminte si mai cu minte ! Deci, nu intarzia ! “

„Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Când îşi urmează destinul, au apărarea lui Dumnezeu. Când şi-l trădează, să se gătească de pedeapsă!” (Arsenie Boca)

Şi-a prezis plecarea

Un sătean din Sâmbăta a povestit că, în vara anului 1989, Părintele Arsenie Boca l-a rugat pe un tâmplar să-i facă o cruce de lemn, pe care să scrie anul naşterii, dar mai ales pe cel al morţii, adică 1989. Părintele părea încă sănătos şi-n putere. Tâmplarul s-a mirat şi l-a întrebat: „Cum, Părinte, nu vreţi să staţi şi-n ´90 cu noi?”. Părintele i-a răspuns: „Nici un ceas din ´90”. A murit în noiembrie1989. „Eu mă duc, dar de acolo, de unde oi fi, am să vă ajut mai mult ca până acum”, a zis.

Mormântul Părintelui Arsenie Boca de la Prislop e veşnic plin de flori. Se spune că aici florile nu se ofilesc niciodată. Nu există persoană care să treacă pragul mănăstirii şi să nu poposească preţ de câteva minute la mormântul Părintelui. Şi chilia pe care şi-a săpat-o singur, timp de un an şi ceva, în munte, lângă mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, este loc de pelerinaj pentru credincioşi. Chiar dacă nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, ardelenii l-au transformat pe Arsenie Boca în- tr-un sfânt. El este Sfântul neîncoronat al Ardealului.

Chilia Parintelui Arsenie Boca :

Invatatura lui Dumnezeu se imprastie in sufletele pregatite s-o primeasca prin intelepciunea necreata si Cuvantul dumnezeiesc. Ea este o particica din El Insusi si fara de moarte. Este pusa la indemana oricui si este daruita mai din belsug celui smerit cu inima. ( Arsenie Boca )

Cea mai grea lupta in viata aceasta, nu este alta decat biruirea de sine. Caci biruirea de sine duce la propasirea binelui. ( Parintele Arsenie Boca )

O, Adevar, care Dumnezeu esti, fa sa fiu una cu Tine intr-o dragoste vesnica. In Tine salasluieste tot ceea ce doresc, tot ceea ce vreau. Toti invatatii sa taca, toata faptura sa amuteasca in fata Ta, graieste-mi numai Tu. ( Parintele Arsenie Boca )

Iuda va avea ucenicii lui până la sfărşitul lumii, care aceeaşi treabă o vor face, vânzând ţara, religia, neamul, reclamând stăpânirilor, trădând, dând la moarte: părinţi, copii, fraţi, surori, bărbaţi, preoţi, sfinţi, popoare … Iuda, multiplicat, mereu îl vinde pe Iisus. ( Parintele Arsenie Boca )

SIBILLA POESIS

brosura ” Despre durerile oamenilor ” vol 1

ed. Credinta Stramoseasca 2003

invataturi si ziceri preluate de pe : crestinortodox.ro,

FARAMA DE SUFLET …

FARAMA DE SUFLET …

Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte. ( anonimus )

PODUL …

m-am arcuit aripa de pod,

intre Cer si bobi de pamant,

peste mine sa treaca norod,

dar sa ma calce razand …

mi-astern bratele cruce ,

in adiere de soapte rascoapte,

de sub coaste mirarea de-mi fuge

ma uita zmintita in cantec de noapte …

sunt un pod, simpla punte,

intre Cer si tarana zvantata,

tresar zvacnet sperantelor mute,

mantuirea-mi e mugur de piatra …

raman iz de padure , sambur tainei cuminti,

nu simt pasi, nici durere, doar o boare de vis,

arcuirea-mi innalta ma scrasneste-ntre dinti,

insa pod intre inimi tine focu-mi aprins …

Sibilla Poesis

Ştiinţa sufletului este ştiinţa supremă. ( anonimus in Mahabharata )

LACRIMA VIETII …

o lacrima s-a zamislit deodata,

din via-ncrancenare-a stancii,

urlet nepamanten tasnind indata,

a fulgerat-o clipocind izvor furnicii,

si de atunci, din vremuri invechite,

se curge peste muntele nemuritor,

nascuta din durerea umbrei chinuite,

si renascuta in lumina dorului de zbor …

Sibilla Poesis

Secretul longevităţii spirituale a unui om sunt adevărul, cinstea şi corectitudinea. ( Ioan Teodosiu-Ionita )

Doar muritorii cauta nemurirea fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta.-Sorin Cerin

Iubirea este cea mai limpede oglindă-n care-l vezi pe Dumnezeu. ( O Chirovici )

POVESTE ATLANTA …

tu si eu …

ne pandim, ne intindem capcane,

zeu si zeu,

surda lupta pe o mana de toane,

toti privesc …

isi rad poftele-ncinse la colturi,

ne doresc,

vulturi pulbere-n vartejul de hoituri,

eu si tu …

simtim spectrul ce ne-adulmeca-n umbra,

Zeul zeu,

ne fereste de toate surazand dintr-o stanca,

noi, un miez,

innaltat din pocal de venin revarsat poesie,

suntem crez,

nemuririi nascute din ieri si iubirii-n vecie …

Sibilla Poesis

Când încerci să fii conducător în condiţiile sălbăticiei acestor timpuri schimbătoare, harta nu are prea mare valoare. E nevoie de o busolă morală. ( Stephen R Covey )

Eric Clapton - Tears in Heaven on Piano :

Iubirea este o promisiune, iubirea este un suvenir, odată dat niciodată uitat, niciodată lăsat să dispară. ( John Lennon )

SIBILLA POESIS

citate preluate de pe citapedia.ro

marketonline

Navigand pe interNet , am gasit ceea ce-mi doresc de ceva timp, un laptop. Marturisesc, ca acest model mi-ar surade, ramane sa ma sfatuiesc cu cei mai cunoscatori, merita insa sa aruncam impreuna o privire !

Magazinele *******

marketonline

unicul magazin online de sapte stele

Ofera spre vanzare, atractia verii 2008 :

Notebook Lenovo Thinkpad T61 Centrino Duo T8300 2.4GHz


Descriere notebook Lenovo Thinkpad T61 Centrino Duo T8300 2.4GHz
Notebook-u Lenovo Thinkpad T61 beneficiaza de un display de 14.1inch si este alegerea perfecta pentru cei ce doresc mobilitate si performanta. Foloseste tehnologia Intel Centrino Duo avand un procesor Core 2 Duo T8300 la 2.4GHz. beneficiaza de sisteme speciale de securitate. Ofera facilitatea de criptare completa disc hard drive-uri pentru a oferi protectia informatiilor. Vine cu Mouse Lenovo Travel Wheel

Nu ezitati !

In magazinele *******

marketonline - ATRACTIA VERII 2008 :

Notebook Lenovo Thinkpad T61 Centrino Duo T8300 2.4GHz

ASERTIVITATEA-STRATEGIA DE A ATACA PROBLEMA, NU PERSOANA

ASERTIVITATEA-STRATEGIA DE A ATACA PROBLEMA, NU PERSOANA

MOTO :

” Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te innalta ! ”

Nicolae Iorga

Multi oameni, fac inca o mare confuzie intre a fi asertiv si a fi agresiv. Cei care sunt persoane asertive, isi exrima punctele de vedere , respectand si opiniile celorlalti, pe cand persoanele agresive, fie ataca in permanenta, fie ignora cu buna stiinta opiniile celorlalti, din lipsa de argumente sau, din dorinta de a-si impune opinia celorlalti. Persoanele pasive, pe de alta parte, aleg sa ” asiste “, nu-si exprima opiniile, isi ascund sentimentele, pentru ca sa evite conflictele, si, de regula aleg a se exprima prin comentarii indirecte.

Persoanele asertive, respecta opiniile celor cu care iau contact direct sau indirect, au o stima de sine ridicata, si au o influenta pozitiva asupra celorlalti. Persoanele asertive au o influenta pozitiva asupra celorlalti, sunt respectati de catre acestia, si au un mod clar, limpede de gandire si de impartasire a ideilor .

Persoanele agresive, in incercarea de a-si impune tot timpul punctul de vedere, apeleaza la limbajul abuziv, la lipsa de respect, doresc sa domine orice conversatie, devin in scurt timp abuzivi si in ultima instanta amenintatori, chiar si fizic. Spun lucruri care ii ranesc pe cei carora de fapt ei nu le permit sa-si exprime opinia, manifestarile lor sunt cele de tip violent , cea mai des intalnita manifestare a lor fiind violenta verbala .

Secretul, esenta asertivitatii adecvate, cu rezultate pozitive in conturarea, inchegarea si mai apoi consolidarea relatiilor interpersonale benefice, constructive, consta in a avea abilitatea de a-ti sustine punctul de vedere intr-o discutie deschisa, dialog, , fara a surescita reactii de aparare celorlalti participanti la discutie, respectandu-le dreptul la exprimare a opiniilor , ascultand si alte opinii, folosind un limbaj civilizat, explicand limpede ce si cum vezi tu insuti ” lucrurile “, si, evitand sa impui opinia ta celorlalti , decizia apartinand fiecaruia. Discutiile in contradictoriu sunt constructive atunci cand participantii la discutie sunt persoane asertive. Discutiile sunt degenerate in conflicte deschise sau induse de comportamentul unui interlocutor, atunci cand la o discutie, fie si o singura persoana este agresiva, acea persoana cautand in permanenta sa-si impuna tuturor celorlalti punctul de vedere, cautand sa fie in permanenta in centrul atentiei, dorindu-si cu orice pret ca opinia sa sa fie adevar absolut, neconcepand cale de mijloc, sau o alta opinie. Atunci cand apeleaza la tertipuri pentru a-si atinge scopul, persoana agresiva cauta aprobare din partea unor alte persoane, pozeaza de regula in victima, cu alte cuvinte isi cauta ” acoliti ” , desi ” racneste cel mai tare ” in incercarea de a-si impune punctul de vedere, sau considerandu-se leader intr-un grup, pentru a atrage atentia asupra sa, pentru a-si pastra locul vizat, acel de a fi mereu in centrul atentiei . Desigur ca nu este de indicat, ci de evitat ca intr-o discutie de grup, dialog deschis, sa ne prezentam opiniile plecand de la premisa ” cum va raspunde celalalt sau nu “, existand riscul sa cazi in propria-ti capcana si sa pici in situatia de a fi ridicol. Iata, din nou o situatie care duce la victimizare si nu la rezultatul pe care l-ai anticipat gresit. Mai mult, este o risipa de energie, , se pierde in timp respectul celorlalti. Limbajul iritant va antrena in majoritatea cazurilor un raspuns negativ sau ignorare din partea celorlalti, e indicat sa nu fortam raspunsuri dorite ci sa afirmam cu claritate opiniile noastre, respectand si alte opinii, chiar daca nu concorda cu ale noastre, Aceasta presupune sa ai si alte abilitati, calitati, trasaturi  dezvoltate, cum ar fi : maleabilitate, empatie, siguranta de sine si stima de sine, maturitate si echilibru emotional.

Persoanele asertive, isi exprima cu claritate opiniile, mesajul, asculta si respecta si alte puncte de vedere caci sunt bine intentionate, nu lezeaza niciodata persoanele participante la discutie asadar, aceasta insamnand respect, buna credinta, bune intentii, un pas intr-o directie buna, o discutie constructiva. Nu umilirea celorlalti va fi succesul sau rezultat pozitiv, dimpotriva. Desigur, este nerealist sa afirmam ca persoanele asertive pot rezolva intotdeauna probleme, ca detin cheia tuturor solutiilor, dar, cu siguranta nu sunt persoane de evitat de catre ceilalti, deoarce au abilitatea de a-se exprima ferm, clar, rezista in timp atacurilor, celor agresivi, isi controleaza pornirile spre deosebire de cei care-si impun punctul de vedere jignind. Asertivitate adecvata, inseamna aplicarea strategiei de a ataca problema in discutie si nu persoanele participante la discutie, chiar si atunci cand nu esti inteles, sau, atunci cand doresti sa schimbi parerea celuilalt, sa te faci inteles, trebuie sa reiei explicatia, sa aduci noi argumente in discutie pentru a-ti intari afirmatiile, opiniile, si nu apeland la lipsa de respect, comportamente necivilizate, umilinte sau jigniri, limbaj trivial , neadecvat si care nu au nimic de-a face cu tema discutiilor. Atunci cand iti exprimi o opinie, pornesti de la ideea ca este opinia ta, faci aprecieri curate, limpezi asupra temei in discutie, lucrurilor care se doresc schimbate sau rezolvate, asupra modului in care ne dorim ca acestea sa se prezinte, si aceasta nu peste noapte. Daca celelalte persoane decid altfel, depinde numai de acele persoane, decizia apartinand fiecaruia. Cele mai bune si mai rapide rezultate le obtin persoanele asertive , abilitatile posedate conferindu-le beneficiile respectului celorlalti, sunt ascultati cu atentie atunci cand au ceva de spus, pentru ca abordeaza discutiile , problemele si nu persoanele , pentru ca atitudinea lor este lipsita de expectatii, mesajul fiind curat si ” tonul ” abordat adecvat, atunci si ceilalti participanti la discutie, vad lucrurile clar, si vin prin decizia lor in intampinarea asteptarilor , se stabileste acel echilibru si punte de comunicare, se gasesc noi posibilitati de abordare a problemelor, temelor, si in final solutii.

Pana si conflictul poate deveni un prim pas in rezolvarea problemelor, imbunatatirii comunicarii, a construirii increderii in noi si in ceilalti si a celorlalti in noi, daca atitudinea si modul de abordare sunt adecvate . Aceasta presupune sa nu uiti nici o clipa ca si ceilalti sunt fiinte umane, care ca si tine au asteptari, sperante, imperfectiuni si temeri, idealuri, abilitati, sentimente, etc. Niciodata nu trebuie sa facem greseala de a nu face distinctia intre oameni si probleme. Respectand persoanele, abia atunci poti ataca problemele, gasesti echilibrul potrivit si calea adecvata de rezolvare, si cel mai indicat ar fi prin a incuraja participarea tuturor in gasirea unor solutii. Chiar si un simplu exercitiu de imaginatie, sa-ti inchpui , inainte de a inainta in atacarea problemei, nu a persoanei, ca se poate ajunge la o cale de mijloc care sa vina in intampinarea a cat mai multor asteptari.

Concluzionand, suntem cu totii oameni, si totusi diferiti, suntem unici, insa, cu totii avem asteptari , sperante, avem nevoi psihologice, nevoi care vor fi satisfacute abia atunci cand ne vom simti capabili, cand simtim siguranta de sine si aceasta nu apeland la terte persoane, cand suntem responsabili, cand ne simtim acceptati in si de un grup, prin respect reciproc, prin renuntarea la ideea gresita ca suntem atotsiutori. Toti avem nevoia de a fi iubiti, acceptati, respectati si, inainte de orice altceva, cu totii suntem oameni. A leza persoane, nu inseamna nici a-ti castiga respectul, nici nu-ti creste popularitatea , nu-ti aduce faima, dimpotriva,  nu vei rezolva nici o problema, ci, te vei indeparta de scopul initial, de tema, de asteptarile pe care le ai. Cei care sunt nesiguri pe ei insusi, nu privesc niciodata conflictul ca pe o parte pana la urma fireasca a procesului de comunicare.

Modul de abordare , putinta fiecaruia , decizia care apartine fiecaruia in parte , respectul reciproc trebuind sa primeze, caci in noi insine sta puterea de a-i influenta pe ceilalti in bine sau rau, de a opri sau dimpotriva degenera un conflict. Lipsa de respect, limbajul inadecvat, tonul necivilizat, lipsa abilitatii de a asculta si alte opinii, etc, nu ne fac nici mai prejos, nici mai presus de ceilalti, pentru ca sunt la indemana fiecaruia. Atitudinea si abordarea echilibrata, au insa sanse si perspective in atacare problemelor, in nici un caz a persoanelor.

” Toti traim sub acelasi Cer, dar nu toti avem acelasi orizont . ” ( Konrad Adenauer )

” O coarda prea intinsa se rupe, o coarda prea slaba nu vibreaza asa cum trebuie . “

SIBILLA POESIS

citate preluate de pe citapedia.ro